Dezastrul
submarinului nuclear Kursk - scufundat in Marea Barents, in timpul unei
aplicatii navale - constituie evenimentul tragic ce a marcat anul 2000, cei 118
marinari aflati la bord, pierzandu-si viata sub apele inghetate rusesti.
Desi in anul
2002, guvernul rus concluziona ca submarinul Kursk a fost scufundat de o
torpila defecta, unele teorii sustin ideea ca submarinul s-ar fi lovit de
fundul marii cu un submarin britanic sau american, cu un spargator de gheata
sau vas transportor, sau ca ar fi fost un act intentionat de sabotaj.
La acea
data, liderul Asociatiei Politice a Ucrainienilor, Dmitro Korcinski, afirma ca
submarinul Kursk a fost scufundat de separatistii ceceni, precizand ca
serviciile de securitate rusesti fusesera avertizate asupra acestei amenintari
cu doua saptamani inainte, fara a lua masurile de rigoare.
Un lucru
este sigur : submarinele americane si britanice au continuat sa-si faca simtita
prezenta in apele Oceanului Atlantic, din 1967 pana in prezent avand loc 11
astfel de coliziuni numai in Marea Barents.
In ziua
dezastrului, Interfax – agentia nationala de presa a Rusiei – informa ca surse militare neidentificate, au
descoperit la 330 de metri de Kursk, un obiect care semana cu o bucata din cosul unui submarin strain. Desi
aceleasi surse sustineau ideea coliziunii cu un submarin cel mai probabil britanic, acest lucru a fost vehement negat de
cele doua parti implicate, cel britanic si cel rus.
Pe de alta
parte, ofiterii navali rusi de rang superior, considerau ca dezastrul a fost
provocat de coliziunea cu un submarin
american, sustinand ca acesta efectua operatii de spionaj, venind in
sprijinul acestor afirmatii cu fotografii din satelit, in care se observa un
submarin american andocat in baza navala norvegiana de la Bergen, cu putin timp
dupa scufundarea submarinului Kursk, cel mai probabil, in opinia lor, pentru a
fi supus unor reparatii in urma coliziunii.
Desi Marina
SUA a negat aceste acuzatii, a recunoscut totusi, ca la momentul dezastrului, a
efectuat operatiuni in acea zona.
O alta
explicatie, este ca una dintre torpilele aflate la bordul submarinului Kursk a
explodat pe neasteptate, provocand un soc devastator resimtit pana in Alaska.
Este vorba despre o torpila ultrasecreta si ultrarapida numita Skval, torpila
pe care marina rusa o testa pe ascuns, ca masura a contracararii operatiunilor
de spionaj ale SUA.
In 2001,
ziarul comunist Komsomolskaia Pravda,
afirma ca inainte de explozie comandantii aflati pe uscat au primit urmatorul
mesaj : Avem o torpila care nu
functioneaza corect.Cerem permisiunea sa o detonam. Aceasta versiune a fost
vehement negata de catre autoritatile ruse.
Cu toate ca
marile puteri navale occidentale au oferit ajutor Rusiei pentru salvarea
marinarilor aflati la bord si aducerea submarinului la suprafata, Moscova a refuzat categoric orice sprijin extern
din motive de securitate, presedintele Putin neintrerupandu-si concediul pe
durata intregii crize.
Desi se
sustine ca in urma exploziei, marinarii ar mai fi putut supravietui inca doua
sau trei zile, salvarea mult asteptata nu a mai venit, intrucat autoritatile
rusesti au intervenit prea tarziu, Rusia declarandu-se depasita de situatie.
Scufundarea
submarinului nuclear Kursk a constituit cel mai mare dezastru al flotei
militare ruse pe timp de pace.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu