sâmbătă, 26 ianuarie 2013

Submarinul nuclear Kursk



Dezastrul submarinului nuclear Kursk - scufundat in Marea Barents, in timpul unei aplicatii navale - constituie evenimentul tragic ce a marcat anul 2000, cei 118 marinari aflati la bord, pierzandu-si viata sub apele inghetate rusesti.

Desi in anul 2002, guvernul rus concluziona ca submarinul Kursk a fost scufundat de o torpila defecta, unele teorii sustin ideea ca submarinul s-ar fi lovit de fundul marii cu un submarin britanic sau american, cu un spargator de gheata sau vas transportor, sau ca ar fi fost un act intentionat de sabotaj.

La acea data, liderul Asociatiei Politice a Ucrainienilor, Dmitro Korcinski, afirma ca submarinul Kursk a fost scufundat de separatistii ceceni, precizand ca serviciile de securitate rusesti fusesera avertizate asupra acestei amenintari cu doua saptamani inainte, fara a lua masurile de rigoare.


Un lucru este sigur : submarinele americane si britanice au continuat sa-si faca simtita prezenta in apele Oceanului Atlantic, din 1967 pana in prezent avand loc 11 astfel de coliziuni numai in Marea Barents.




 
In ziua dezastrului, Interfax – agentia nationala de presa a Rusiei – informa ca surse militare neidentificate, au descoperit la 330 de metri de Kursk, un obiect care semana cu o bucata din cosul unui submarin strain. Desi aceleasi surse sustineau ideea coliziunii cu un submarin cel mai probabil britanic, acest lucru a fost vehement negat de cele doua parti implicate, cel britanic si cel rus.

Pe de alta parte, ofiterii navali rusi de rang superior, considerau ca dezastrul a fost provocat de coliziunea cu un submarin american, sustinand ca acesta efectua operatii de spionaj, venind in sprijinul acestor afirmatii cu fotografii din satelit, in care se observa un submarin american andocat in baza navala norvegiana de la Bergen, cu putin timp dupa scufundarea submarinului Kursk, cel mai probabil, in opinia lor, pentru a fi supus unor reparatii in urma coliziunii.
Desi Marina SUA a negat aceste acuzatii, a recunoscut totusi, ca la momentul dezastrului, a efectuat operatiuni in acea zona.

O alta explicatie, este ca una dintre torpilele aflate la bordul submarinului Kursk a explodat pe neasteptate, provocand un soc devastator resimtit pana in Alaska. Este vorba despre o torpila ultrasecreta si ultrarapida numita Skval, torpila pe care marina rusa o testa pe ascuns, ca masura a contracararii operatiunilor de spionaj ale SUA. 

In 2001, ziarul comunist Komsomolskaia Pravda, afirma ca inainte de explozie comandantii aflati pe uscat au primit urmatorul mesaj : Avem o torpila care nu functioneaza corect.Cerem permisiunea sa o detonam. Aceasta versiune a fost vehement negata de catre autoritatile ruse.

Cu toate ca marile puteri navale occidentale au oferit ajutor Rusiei pentru salvarea marinarilor aflati la bord si aducerea submarinului la suprafata, Moscova a refuzat categoric orice sprijin extern din motive de securitate, presedintele Putin neintrerupandu-si concediul pe durata intregii crize.
 
Desi se sustine ca in urma exploziei, marinarii ar mai fi putut supravietui inca doua sau trei zile, salvarea mult asteptata nu a mai venit, intrucat autoritatile rusesti au intervenit prea tarziu, Rusia declarandu-se depasita de situatie.

Scufundarea submarinului nuclear Kursk a constituit cel mai mare dezastru al flotei militare ruse pe timp de pace.

Back to Top