Orizonturi rosii

Apartamentul meu era cufundat in bezna. Din hol am trecut direct in birou, unde veioza lumina bland cei doi pereti mari acoperiti in intregime cu fotografii color marite si inramate. Ma aratau plimbandu-ma cu Charles de Gaulle la Paris, servind cina cu Willy Brandt la Bonn, pescuind in Caraibe cu Raul Castro, insotindu-i pe Richard Nixon si Henry Kissinger la plecarea de la Ambasada Romaniei din Washington, discutand cu Gerald Ford, dand mana cu Hirohito, dezbatand tot felul de probleme cu Ferdinand Marcos si dansand cu sotia sa, Imelda, pe iahtul lor, ascultandu-l pe Muammar el Gadhafi in cortul sau pestrit, intalnindu-ma cu Yasser Arafat in cartierul sau general din Liban, discutand cu Anwar Sadat in gradina palatului sau, vizitandu-l pe Hafez Assad la resedinta sa de vara, si insotindu-l pe Ceausescu in peste 30 de vizite in America de Nord si de Sud, Europa occidentala, Asia si Africa…Alaturi de medalii statea vioara Steiner, pe care o primisem cadou in copilarie, la ziua mea de nastere, de la nasul meu, istoricul Nicolae Iorga, putin inainte de a fi asasinat de catre organizatia fascista Garda de Fier, in 1940.(Orizonturi rosii)

Ion Mihai Pacepa – nascut in 1928, la 28 octombrie - a fost sef adjunct al Departamentului de Informații Externe (spionaj) a Romaniei comuniste si consilier personal al presedintelui Nicolae Ceaușescu, si totodata, omul care a cutremurat din temelii intregul sistem de securitate creat de Ceausescu.

In 1978, aflat in RFG in misiune, Pacepa cere azil politic în SUA prin intermediul ambasadei americane din Bonn, cerere aprobata de presedintele Jimmy Carter, fiind transportat in secret cu un avion militar american la aeroportul prezidential de la Andrews Air Force Base de langa Washington, D.C.

Ajuns pe pamant american, Pacepa va fi implicat in diverse operatiuni indreptate impotriva fostului bloc sovietic, guvernul american descriind activitatea lui Pacepa ca "o importanta si unica contributie adusa Statelor Unite". 
In prezent, Pacepa este cetatean american si traieste in SUA.

In 1978, regimul comunist il condamna pe fugarul Pacepa la moarte, in contumacie, pentru crima de inalta tradare, il degradeaza militar si civil si ii confisca averea. O tradare ce nu poate fi usor data uitarii, astfel ca, pe capul sau se pune un premiu de 2 milioane de dolari, fiind cautat spre a fi executat de insusi Carlos Ilici Ramirez, zis Sacalul. La randul lor, Yasser Arafat si Muammar el Gadhafi, ofera ca premiu pentru asasinarea generalului Pacepa, un milion de dolari fiecare.

Nereusind identificarea si localizarea lui Pacepa, pe 21 februarie 1980, Sacalul arunca in aer o parte a sediului postului de radio Europa Libera din München, care transmitea dezvaluirile generalului.

Desi unele voci sustin ca Pacepa a fost agent dublu inca din anii 60 (Din culisele serviciilor secrete romaneşti: Pacepa, quo vadis? Autor Colonel Titu Simon), generalul Pacepa sustine ca a parasit tara in momentul primirii ordinului de a-l asasina pe Noel Bernard, directorul sectiei romane a postului de radio Europa Libera.

După ce am primit azil politic, Ceausescu a trimis la Washington diversi emisari, inclusiv pe ministrul de Externe, Stefan Andrei, pentru a cere extradarea mea. Ei m-au acuzat de toate plagile Romaniei, dar nu au insinuat niciodată că as fi fost implicat in crime. Nici chiar stenograma sedintei consiliului de conducere al Departamentului Securitatii Statului care m-a condamnat nu a făcut asemenea insinuari. Ele au fost lansate de securisti, in anii regimului Iliescu, spunea generalul intr-un interviu acordat Jurnalului National. Intrebat dacă a făcut politie politica, Pacepa a dat un raspuns transant: Bineînţeles. Toti securistii, de la mic la mare, au facut politie politica. Cei care spun altfel mint. Cu nerusinare.

In 1987, Pacepa publica cartea Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief, tradusa in romaneste ca Orizonturi rosii, carte ce dezvaluie viața deșănțată de la curtea unui dictator communist.

Cand am parasit casa de oaspeti, eram obosit ca un caine si nu prea mai aveam chef de cina lui Andrei. Aceste orgii bahice nu durau niciodata mai putin de cinci-sase ore, timpul de care avea nevoie Andrei sa-si transforme infatisarea sa atletica obisnuita intr-o alta impleticita, sovaielnica, de avorton…

- Stridii pentru general, a tipat Nicu, spargand zgomotos o farfurie de marginea mesei ca sa atraga atentia chelnerului. Patru duzine pe gheaţa.

-  Unde eşti, lepadatura? s-a adresat chelnerului, aruncand cu un pahar care abia l-a ocolit, facandu-se cioburi de perete...

-  Cînd babacu' o sa dea coltul, iar babaca o sa crape si ea, te voi face prim-ministru, iar pe tine Pacepa, ministru de externe. Sunteti cu totii prietenii mei. Si Nicu a inceput sa stropeasca cu un sifon peste stridii si peste noi, cei asezati in jurul mesei…

L-am lasat pe Nicu impingand o chelnerita spre marginea mesei in timp ce îi sfasia bluza.

- Vreau sa te regulez aici. Chiar aici pe masa asta, fa, curvo.

La 25 decembrie 1989, Ceausescu este condamnat la moarte, acuzatiile aduse provenind in mare parte din Red Horizons (Orizonturi rosii).

Familia lui Pacepa ajunge in SUA abia dupa revolutia din decembrie 1989, iar sentinta de condamnare irevocabila la moarte a generalului, este anulata. Este repus in toate drepturile militare si civile, bunurile i se restituie si in decembrie 2004 guvernul roman ii acorda tacit gradul de general.

Astazi, Pacepa scrie la diverse ziare si reviste de prestigiu, a publicat in 1993 Mostenirea Kremlinului, in 1999 trilogia Cartea Neagra a Securitatii, in 2007 Programat sa ucida.

Nu, nu sunt o mumie cu vata-n nas, cum ma prezinta si azi unele posturi de televiziune din Bucuresti. Traiesc, si ma straduiesc sa-mi onorez atat tara adoptiva cat si pe cea natala.

Doar ca…fostii securisti tradati de Pacepa…nu uita.

Tweet